Valorificarea potentialului prin incurajarea culturilor alternative de plante tehnice, rapita, in vederea asigurarii unei surse energetice alternative de combustibil pentru tractoare si masini agricole autopropulsante, reprezinta un deziderat energetic actual cu largi perspective de dezvoltare.

  Proprietatile biologice si chimice
  Rapita este planta anuala sau bienala cu radacina pivotanta bine dezvoltata, cu putine ramificatii laterale. Ea patrunde pana la 60-80 cm adancime. In conditii favorabile, radacina poate ajunge la o adancime uneori pana la 300 cm. Patrunderea radacinii in adancime este influentata de numerosi factori: textura, fertilitatea si umiditatea in sol, precum si de tehnica de cultivare. Radacinile laterale sunt raspandite pe diametru de 20 – 40 cm.

  Tulpina este erecta, inalta de 1,3 – 1,5 m, rareori ajunge chiar si la 2 m si bine ramificata.

  Frunzele de rapita au diferite forme cele de la baza fiind petiolate, lirate, penat sectate.
  Florile sunt destul de mari cu petale de culoare galbena, cu nuante diferite arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic – alungite, patru petale rotunjite la partea superioara, 6 stamine si un pistil format din doua carpele unite, un ovar inferior cu doua loji false, datorita unui perete fals, despartitor. In fiecare loja se gasesc 10 – 40 ovule.
  Fructul este o siligva subtire, lunga de 5-10 cm, neteda, despartita longitudinal in doua compartimente printr-un perete median. Silicva se termina cu un rostru subtire si scurt. Numarul de silicve pe o planta de rapita poate ajunge pana la 800. In fiecare fruct se formeaza 10 – 25 seminte, uneori chiar si 30. Semintele sunt neregulat sferice, de culoare cafeniu inchis, cenusiu inchis sau neagra.

  Compozitia chimica
  In fonctie de soi si conditiile de vegetatie, compozitia chimica a semintelor se caracterizeaza printr-un continut de:
- 33 – 49 % grasimi;
- 19 – 20 % proteina bruta;
- 17 – 18 % extractive neazotate.

  Continutul semintelor de rapita in ulei trece de 40% la soiuri libere de acid erucic (tip „0”).
  
  Prelucrarea terenului

  Aratura normala executata la adancimea la care sa nu se scoata bulgari, de obicei 18 – 20 cm, dupa pajisti si 20 – 22 cm dupa trifoi. Este foarte important de retinut ca dupa aratura sa se faca discuirea, cat inca solul este reavan.

  Pregatirea patului germinativ
  Pregatirea patului germinativ prin lucrari repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare se face la adancimea de semanat si perpendicular pe directia de executare a semanatului. Se foloseste un tavalug inelar, inainte sau dupa semanat. Lucrarea este facultativa, dar utila indeosebi in toamnele secetoase si pe soluri argiloase.

  Samanta si semanatul
  Samanta, ca si soiul utilizat, constituie un factor biologic deosebit de important pentru eficienta cultivarii rapitei. Samanta cuprinde in embrionul ei toate insusirile valoroase ale soiului. Samanta de rapita trebuie sa fie din anul insamantarii, cu o puritate de cel putin 98% si capacitatea de germinatie de 85% si MMB cat mai mare. Dupa trei ani, samanta de rapita isi pierde facultatea de germinatie. Se seamana cu semanatori de cereale paioase. Pentru tratarea semintelor inainte de semanat se recomanda produsul Rapcol TZ 46 (6 kg/ha la 100 kg de seminte) sau cu unul din produsele: Sumilex WP, Rovral 50 WP, Ronailan 50 WP in doza de 1 kg/t, Tiradin 70 PUS + Captan 50 WP (300 g + 300g/100 kg seminte).
  Adancimea de semanat variaza dupa textura si umiditatea solului. In solurile grele si umede samanta se ingroapa la o adancime de 2 -3 cm. Atunci cand solurile sunt uscate semanarea se face la o adancime de 3-4 chiar si 5 cm profunditate.

  Lucrarile de intretinere

  Lucrarile solului dupa semanatul rapitei au scopul completarii realizarii cultivate a patului germinativ prin lucrari ale solului: „tavalugul„ – eliminarea excesului de umiditate, combaterea buruienilor, a bolilor si a daunatorilor. Tavalugul dupa semanat, este util pe terenurile care au ramas cu bulgari dupa pregatirea patului germinativ si cu samanta neincorporata. Un factor important atunci cand se foloseste tavalugul dupa semanat este ca terenul sa fie zvantat, in caz contrar se taseaza excesiv. De regula se utilizeaza tavalugul inelar, atunci cand solul este prea afanat si se recomanda folosirea inainte si dupa semanat.
  
  Combaterea buruienilor
  Buruienile (inamicul verde al culturilor agricole) produc pagube enorme, atat cantitativ (mergand chiar pana la compromiterea culturii) cat si calitativ. Combaterea buruienilor din cultura de rapita prezinta o serie de particularitati generate de perioada de semanat si distanta intre randuri.
  
  Fertilizarea
  Dozele de ingrasaminte, pentru cultura de rapita, variaza de la o cultura la alta, de aceea o abordare corecta o reprezinta cultivarea dozei de ingrasaminte pentru fiecare sol in functie de productia planificata si gradul de aprovizionare in elemente nutritive ale solului, astfel fiecare kilogram de ingrasamint chimic aplicat trebuie sa fie valorificat si transpus in sporuri de productie. Productia planificata trebuie sa fie corelata cu nivelul tehnologiei aplicate si conditiile climatice.
  In general, specific la cultura de rapita se folosesc:
- 50 – 60 kg azot;
- 30 – 60 gk fosfor;
- 40 – 50 kg potasiu;
- 50 – 60 kg calciu;
- 10 – 20 kg sulf, adaugandu-se cantitati de microelemente.